News Item: Schiţa prezentării Atelierului din data de 21 martie 2012
(Category: ATELEIRUL DE FILOSOFIE ȘI ANTROPOLOGIE MEDICALĂ)
Posted by Admin
Wednesday 21 March 2012 - 09:19:00
This news item is from Atelierul
( http://afsam.eu/news.php?extend.14 )
(Category: ATELEIRUL DE FILOSOFIE ȘI ANTROPOLOGIE MEDICALĂ)
Posted by Admin
Wednesday 21 March 2012 - 09:19:00
Arhitectura Clinicilor Universitare din Cluj: 1886-1903
(Spaţiul spitalicesc în concepţia arhitecţilor timpului)
(Spaţiul spitalicesc în concepţia arhitecţilor timpului)
Conf. Dr. Arh. Gheorghe VAIS
Universitatea Tehnică din Cluj,
Facultatea de Arhitectură
Universitatea Tehnică din Cluj,
Facultatea de Arhitectură
Complexul medical universitar clujean a fost rezultatul asocierii de la sfârșitul secolului al XIX dintre Spitalul Naţional Carolina și Facultatea de Medicină a Universităţii “Francisc Iosif”. Fuziunea lor sub autoritatea Ministerului Cultelor și Învăţământului de la Budapesta s-a realizat în contextul mai larg al modernizărilor instituţionale petrecute în Transilvania după instaurarea regimului dualist din 1867. Importanţa deosebită a complexului medical clujean construit în intervalul 1886-1903 constă în primul rând din faptul că a asigurat spaţiile necesare funcţionării secţiilor Spitalului Carolina și catedrelor Facultăţii de Medicină. Inaugurarea noilor pavilioane din cele două complexe medicale a asigurat condiţiile de constituire la Cluj a unui puternic centru de cercetare, învăţământ și terapie medicală din Dubla Monarhie.
Apariţia sa s-a repercutat hotărâtor și asupra calităţii actului medical din Transilvania, căruia i-a pus la dispoziţie un spital regional performant, ce acoperea toate specialităţile medicale ale timpului. În același timp, clinicile universitare ale Spitalului Carolina s-au constituit și ca un centru de formare și perfecţionare a medicilor și moașelor, asigurând reţelei medicale transivănene necesarul de cadre. Din punct de vedere al programelor de arhitectură spitalicești, saltul reprezentat de noile construcţii a fost covârșitor dacă avem în vedere faptul că Spitalul Carolina funcţiona din 1820 în spaţiile improprii ale fostei Mănăstiri a Clariselor și a celor două case Mikes din Piaţa Carolina (Muzeului) la care s-au adăugat cu timpul și alte clădiri răspândite prin oraș. Cam în aceeași situaţie se aflaseră și catedrele Facultăţii de Medicină care-și desfășurau activităţile didactice și de cercetare în spaţii închiriate total inadecvate.
Adoptarea unui plan general ce reitera una din ideile fundamentale utilizate în Europa timpului, ce recomanda configurarea spitalelor în varianta pavilionară, a reprezentat de asemenea un câștig important. La asta s-a mai adăugat faptul că prin realizarea a două variante de plan general (Hauszmann și Korb-Giergl) a fost posibilă alegerea soluţiei optime, chiar dacă la vremea respectivă sau iscat destule controverse între partizanii cele două soluţii.
Proiectele după care s-au construit pavilioanele se bazau pe scheme funcţionale specifice programelor spitalicești europene, iar aplicarea lor la Cluj a însemnat un salt calitativ excepţional în ceea ce privea spaţiul medical autohton. Schemele amintite asigurau fiecărei specialităţi medicale o clădire proprie în care îi erau asigurate condiţii de funcţionare în concordanţă cu cele mai noi concepţii ale vremii.
Acestea fuseseră transpuse în partiuri simple și clare, ce facilitau o exploatare eficientă.
Apariţia sa s-a repercutat hotărâtor și asupra calităţii actului medical din Transilvania, căruia i-a pus la dispoziţie un spital regional performant, ce acoperea toate specialităţile medicale ale timpului. În același timp, clinicile universitare ale Spitalului Carolina s-au constituit și ca un centru de formare și perfecţionare a medicilor și moașelor, asigurând reţelei medicale transivănene necesarul de cadre. Din punct de vedere al programelor de arhitectură spitalicești, saltul reprezentat de noile construcţii a fost covârșitor dacă avem în vedere faptul că Spitalul Carolina funcţiona din 1820 în spaţiile improprii ale fostei Mănăstiri a Clariselor și a celor două case Mikes din Piaţa Carolina (Muzeului) la care s-au adăugat cu timpul și alte clădiri răspândite prin oraș. Cam în aceeași situaţie se aflaseră și catedrele Facultăţii de Medicină care-și desfășurau activităţile didactice și de cercetare în spaţii închiriate total inadecvate.
Adoptarea unui plan general ce reitera una din ideile fundamentale utilizate în Europa timpului, ce recomanda configurarea spitalelor în varianta pavilionară, a reprezentat de asemenea un câștig important. La asta s-a mai adăugat faptul că prin realizarea a două variante de plan general (Hauszmann și Korb-Giergl) a fost posibilă alegerea soluţiei optime, chiar dacă la vremea respectivă sau iscat destule controverse între partizanii cele două soluţii.
Proiectele după care s-au construit pavilioanele se bazau pe scheme funcţionale specifice programelor spitalicești europene, iar aplicarea lor la Cluj a însemnat un salt calitativ excepţional în ceea ce privea spaţiul medical autohton. Schemele amintite asigurau fiecărei specialităţi medicale o clădire proprie în care îi erau asigurate condiţii de funcţionare în concordanţă cu cele mai noi concepţii ale vremii.
Acestea fuseseră transpuse în partiuri simple și clare, ce facilitau o exploatare eficientă.
This news item is from Atelierul
( http://afsam.eu/news.php?extend.14 )