|
Între periferie şi centru: excurs hermeneutic privind formarea elitei medicale româneşti transilvane în “Mitteleuropa” finalului de secol XIX şi începutului de veac XX. Studiu de caz: Budapesta
Stelian MÂNDRUŢ,
ACADEMIA ROMÂNĂ,
Institutul de Istorie “G. Bariţiu”, Cluj-Napoca
Demersul nostru prosopografic vizează perieghezarea intervalului spaţial şi temporal sorgimentând desăvârşirea secvenţei de profesionişti ai ştiinţei medicale autohtone, în configurarea relevată de valide segmente de tineri studioşi diseminate pe un itinerar marcat de recognoscibile staţii în palier cultural-ştiinţific continental: Budapesta, Viena , München.
Oraş-reşedinţă de îngust stat naţional, dublat de o rigidă configurare politică de “iz feudal”, statuat de dialogul dihotomic între opţiune şi soluţie, capitala Ungariei dualiste, aflată în competiţie cu o altă aglomerare urbană specifică “k. und k.”-ului monarhic, se distingea apărând sub înfăţişarea unui vital perimetru de diverse şi multiple confluenţe. Anumiţi factori locali/zonali şi direcţii/tendinţe debordând de conservatorism – patricianism – guvernatorism – creştinism – cosmopolitism şi pluri-confesionalism – naţionalism, au concurat la statuarea unor modele generate de închipuirea ori edificarea unor variate perspective interpretative pentru alogenul/străinul survenit din exteriorul/periferia datului civilizaţional strict circumscris. Criza identitară răbufnită iminent acum, prin contactul cu “citadela” percepută multidimensional, ca păcat / virtute, bine/ rău, in/-oportun etc. incumba automat tocmai modalităţi de reprezentare individuală/colectivă referitoare la impactul resimţit datorită contactului cu un alt/nou mod de a fi, a gândi şi a acţiona în cursul sinuoasei pendulari dintre flux şi convulsie, ori pragmatim şi relativism. Discrepanţa, evident faliată, între arealul urban in- sau voluntar acceptat/ adoptat într-o gradată de-construcţie, şi cel tradiţional rural, specific majorităţii “intruşilor” aparţinând emisarilor generaţiei tinere, de regulă cu propensiune academică şi obârşie nemaghiară, fusese inevitabil coroborată cu dimensiunea subsidiarităţii intrinsec naţionale, reconfortantă drept binevenit refugiu în faţa tentaculelor disconfortului psihic ameninţând un posibil exemplu consacrabil pe seama in/formării intelectuale sau a adecvatei cariere publice.
Afluxul, relativ constant, manifestat de către tineretul studios român transilvan spre reţeaua de învăţământ superior, de medicină, la Budapesta, apare primordial explicabil prin absenţa unei structuri potrivite specializării în limba maternă. Faptul politic discriminatoriu în plan intern se putea lesne corobora cu altul evident în areal geografic extern (depărtarea de “lumea medicilor din România”, ca sa cităm titlul recentei abordări realizate de un harnic universitar clujean !, de Austria /Viena, Germania / München ori Franţa/Paris etc.),mai ales că anii de studii reclamau subvenţii consistente, nu totdeauna facil de achitat în eşichier familial / fundaţional. Opţiunea majoritar stabilită în primordialitatea denotată faţă de locul/rolul jucat acum de capitala Ungariei dualiste a vremii, se fundamentase legic pe un set avantajos de trainice repere de natură logistică (diatanţa redusă spaţial, acceptabile cheltuieli de întreţinere, cunoaşterea limbii oficiale), şi, indiscutabil profesională (legislaţia universitară, renumele corpului profesoral, stimul pentru emulaţia academică prin doctorat, prin perfecţionări ulterioare, exersarea carierei de cercetare ştiinţifică etc.).
Panoplia de documente, aflate şi cercetate în arhiva Universităţii de Medicină din Budapesta (prinos de recunoştiinţă bunului nostru prieten, dr. Molnár Lászlo - custode al fondului local comensurat -, pentru amabilitatea colegial dovedită!), a îngăduit viabilizarea prezentei încercări de “dialog” prin invocarea dreptului la valorizarea conştiinţei mărturiilor inedite consemnate privitoare la un grup de personalităţi ale şcolii medicale româneşti inter- şi postbelice: Victor Babeş, Nicolae Căliman, Leon Daniello, Marius Hăngănuţ, Axente Iancu Sabin Manuilă, Alexandru Pop, George Popovici, Liviu Telia, Emil Teposu etc.
|
CONTACT
Schiţa prezentării Atelierului din 13 Mai 2015
