|
Victor Babeş, europeanul
Stelian MÂNDRUŢ,
Institutul de Istorie “George Bariţiu“
din Cluj-Napoca
Sintagma sus redată (a)pare oarecum (ne)firesc de “insinuant sugestibilă” în predicţionarea tentativei noastre de limitată “versus” explicitat istoricizată hermeneutizare a extensivităţii şi intensivităţii mesajului aparte cuantificând dimensiunile “exegezei” probate de fiinţa umană, dublată de specialistul de profil, într-un circumscris răgaz temporal (1871-1887), găzduit de popasul temporar făptuit de către subiectul perieghezat, în capitala Ungariei vremii. Victor Babeş a vădit intrinsec de genuin o sorginte continentală prin datul său biologic, genealogic, educaţional, cultural, spiritual şi civilizatoric, în sinuoasa pendulare pe viabile traiecte (in)formative, efectuată deopotrivă în vestul, centrul şi estul continentului.
Demersul nostru vizează primordial relevarea unor esenţiale repere conceptual-metodologice în acceptarea şi înţelegerea devenirii sale ca medic bacteriolog şi histolog, într-o clinică de renume în arealul profilactic generat de amploarea devoţiunii “summei” de personalităţi ştiinţifice implicate, “hic et nunc”, în palier local şi extins zonal. Setul de documente inedite (albume cu nume de studenţi / doctori în medicină şi cadre didactice, foi matricole, procese verbale ale consiliilor profesorale, decanatului facultăţii de anatomie patologică, rectoratului etc.), cercetat la arhiva Universităţii de Medicină din Budapesta, a favorizat concretizarea propensiunii nutrite cu privire la încadrarea specificului existenţei şi activităţii sale în contextul epocii şi în parametrii unui mental colectiv / individual, uman şi medical, germinat şi marcat de (a)- sau comprehensiunea dovedită îndeosebi în schimbul de idei şi în vehicularea unor problematici / tematici novatoare în plan european.
V. Babeş a dovedit atât prin atribuţii funcţionale deţinute în respectiva ierarhie universitară medicală, cât şi prin contribuţii exprimate în deplină consonanţă, între formă şi fond (vezi, abordările sale cu caracter de “pionierat” şi conlucrările valide în palier continental), că reunise benefic elementele componente substanţei unui veritabil spirit european, desăvârşit în plenitudinea exprimării sale definitive, şi în / prin revenirea la catedra, acceptată final drept “matrice etnică”, de la Bucureşti.
|
CONTACT
Schiţa prezentării Atelierului din 26 februarie 2014
